Declararea beneficiarilor reali în 2021

Declararea beneficiarilor reali în 2021

Declararea beneficiarilor reali în 2021 850 500 Avocat Cluj Napoca

Obligația de depunere a declarației privind beneficiarul real continuă să ridice o serie de semne de întrebare pentru firmele, asociațiile și fundațiile (ONG-uri) vizate, chiar dacă au trecut aproape doi ani de la introducerea acesteia. De aceea, e important de reamintit cine trebuie să o depună anul acesta, până când, dar și ce noutăți cu privire la această cerință au apărut în 2020.

Cine are obligația să depună declarația privind beneficiarul real și până când

1. Orice firmă sau ONG care este constituită în 2021 trebuie să depună declarația privind beneficiarul real, chiar la înființare. Ca regulă, o firmă sau un ONG trebuie să depună declarația privind beneficiarul real la înființare, alături de celelalte documente necesare pentru constituire.

Există, însă, și anumite excepții. Firmele nu sunt nevoite să depună declarația privind beneficiarul real, dacă sunt constituite, exclusiv, din persoane fizice. Aceeași scutire se aplică și pentru asociații și fundații.

2. Termenul de depunere a declarației, pentru acele firme deja existente la momentul introducerii obligației, rămâne amânat. Firmele care existau, deja, la 21 iulie 2019 nu trebuie să depună documentul nici măcar acum. Inițial, ideea era ca ele să îl depună într-un termen fix, de 12 luni, de la momentul introducerii măsurii. Acesta a tot fost amânat și, odată cu apariția pandemiei, s-a ajuns ca nici măcar să nu se știe, la acest moment, când va trebui depusă declarația.

3. ONG-urile scapă de obligația de a depune declarația când se schimbă datele de identificare ale beneficiarului real. Firmele, nu. OUG nr. 191/2020 a amânat, pentru ONG-uri, termenul până la care trebuie să comunice modificări ale datelor de identificare ale beneficiarului real, până la 90 de zile de la încetarea stării de alertă. Pentru firme, această amânare a avut loc doar în ceea ce privește obligația firmelor existente la 21 iulie 2019 de a-și declara, pentru prima dată, beneficiarii reali. Altcumva, dacă aceștia se schimbă, între timp, trebuie depus la Registrul Comerțului un document care să reflecte această schimbare.

4. Nici firmele, dar nici ONG-urile, nu mai sunt nevoite să depună, anual, declarația privind beneficiarul real. Inițial, se dorea ca atât firmele, cât și ONG-urile, să depună, anual, declarația privind beneficiarul real. Această cerință se aplica pe lângă obligațiile de depunere a declarației la înființare, respectiv ori de câte ori apar modificări în datele de identificare ale beneficiarului real (acestea sunt obligații diferite).

Între timp, însă, firmele și ONG-urile au scăpat de obligația de depunere anuală, înainte chiar ca termenul să se fi împlinit. Au rămas, astfel, celelalte situații – declarația trebuie depusă la înființare (sau în 90 de zile de la încetarea stării de alertă, pentru firmele existente la 21 iulie 2019), respectiv ori de câte ori apar schimbări în datele de identificare ale beneficiarului real.

5. Declarațiile privind beneficiarul real, pentru firmele existente la 21 iulie 2019, pot fi depuse și electronic – cel puțin până ce se împlinește termenul de depunere. Odată cu prelungirea termenului în care declarația privind beneficiarul real trebuia depusă de firmele menționate la punctul 2, s-a extins, în paralel, și momentul până la care aceste documente pot fi transmise online – tot 90 de zile de la momentul încetării stării de alertă. În plus, firmele pot relaționa cu Registrul Comerțului online sau prin poștă, până la jumătatea lunii august 2021.

6. Ce se întâmplă dacă beneficiarii reali înșiși refuză să le dea firmelor sau ONG-urilor informații pentru ca acestea să-și îndeplinească obligațiile? Pot exista situații în care firmele sau ONG-urile nu pot să își îndeplinească obligațiile din domeniul prevenirii spălării banilor pentru că beneficiarii reali refuză să le dea suficiente informații. În asemenea situații, aceștia riscă amenzi de la 25.000 lei, până la 150.000 lei, dacă sunt persoane fizice. Dacă e vorba de firme, sancțiunea e aceeași, dar cu privire la care se majorează limitele maxime cu până la 10% din veniturile totale raportate la perioada fiscală încheiată, anterioară datei întocmirii procesului-verbal de amendare.

7. Odată cu înregistrarea contractelor de fiducie, trebuie să fie declarați și beneficiarii reali. E vorba de înregistrarea contractelor de fiducie, la Fisc, ocazie cu care vor fi date informații și cu privire la beneficiarul real al fiduciei, dar și care să îl vizeze pe constituitorul fiduciei.

8. Obligațiile de declarare a beneficiarului real vizează, acum, și firmele străine. Discutăm, mai exact, de companii străine care dețin participații în firme românești. Astfel, obligațiile se aplică indiferent de naționalitatea firmei care controlează o entitate românească.

9. Oricine poate să obțină informații despre beneficiarii reali ai unei firme sau ai unui ONG. Solicitantul nici măcar nu trebuie să demonstreze un interes legitim. În ceea ce privește Registrul beneficiarilor reali ai firmelor, acesta ar trebui să devină funcțional din 14 februarie 2021.

10. Și firmele care fac tranzacții cu bunuri în numerar și care depășesc 10.000 euro, pe tranzacție, trebuie să își desemneze un reprezentant însărcinat cu aplicarea legislației pentru prevenirea spălării de bani. Obligația de desemnare a unui asemenea reprezentant vizează, de regulă, acele entități care ar putea fi implicate, mai des, în activități de spălare de bani. Discutăm, de exemplu, de bănci sau de alte instituții financiare.

11. Tot acești comercianți, împreună cu avocați, notari și alte entități raportoare trebuie să se asigure că partenerii de afaceri și-au îndeplinit obligațiile privind beneficiarii reali. Cu alte cuvinte, o parte din responsabilitatea punerii în executare a legislației specifice este transferată unor asemenea entități, fiindcă ele trebuie să verifice dacă partenerii lor de afaceri și-au depus declarațiile privind beneficiarii reali.

12. Agenții imobiliari, în schimb, au scăpat de anumite obligații. Agenții imobiliari aveau, până în iulie 2020, o serie vastă de obligații în domeniu, pentru că erau considerați entități raportoare (e vorba de anumite entități care, din cauza naturii activității lor, sunt considerate ca fiind expuse tranzacțiilor prin care se spală bani și, atunci, au obligații suplimentare și vaste). Acest lucru s-a schimbat, însă, iar agențiile imobiliare vor fi considerate entități raportoare doar când valoarea chiriei lunare, pentru bunurile închiriate prin intermediul lor, va fi de cel puțin 10.000 euro.

13. Instituțiilor financiare nebancare (IFN) le poate fi interzisă activitatea de creditare pentru încălcări grave ale normelor de prevenire a spălării banilor. Mai exact, pentru asemenea încălcări, BNR va putea să radieze IFN-urile din registrul specific lor, ceea ce înseamnă că, în asemenea situații, aceastea nu mai pot desfășura activitate de creditare.

14. Criptomonedele au fost aduse în sfera de aplicare a legislației. Domeniul este guvernat, la bază, de reguli europene. Iar cele mai recente reguli care au fost transpuse în legislația noastră îi vizează, acum, și pe cei care desfășoară activități legate de criptomonede. Discutăm, de exemplu, de extinderea unor obligații de raportare și asupra celor implicați în tranzacții cu asemenea active. Modificarea era de așteptat, din cauza anonimatului pe care îl garantează asemenea tehnologii.