Potrivit reglementărilor din legislația muncii (Legea nr. 167/2020 intrată în vigoare la 10 august 2020), sarcina dovedirii faptelor de hărțuire morală la locul de muncă revine atât angajatului, cât și angajatorului. Pentru a dovedi hărțuirea, angajatul trebuie să vină cu probe concrete (mesaje, martori etc.), iar angajatorul trebuie să demonstreze că s-a conformat obligațiilor legale și a investigat situația reclamată de către salariat.
Astfel, așa cum reglementează noua lege, persoana hărțuită moral la locul de muncă trebuie să aducă martori, să prezinte sms-uri, e-mail-uri sau chiar certificate medicale care să demonstreze că a fost victimă a hățuirii. În apărarea sa, angajatorul trebuie să demonstreze că s-a conformat obligațiilor legale și a investigat situația reclamată de către salariat. Acesta va aduce toate probele pe care le consideră necesare și suficiente pentru a demonstra că salariatul respectiv nu s-a aflat într-o situație de hărțuire.
Prin HG 262/2019, Guvernul a legiferat că toți angajatorii au obligația de a avea o politică internă antihărțuire. Astfel, până la această oră toți angajatorii ar fi trebuit deja să implementeze astfel de politici interne, iar toți angajații ar fi trebuit să fie informați cu privire la această politică prin programe de instruire, campanii de informare etc.
„Angajatul, victimă a hărțuirii morale la locul de muncă, trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condițiile legii”, scrie în Legea nr. 167/2020.
Hărțuirea morală la locul de muncă poate îmbrăca forme variate, cum ar fi:
- umilirea publică a unui salariat de față cu alți colegi – un exemplu ar fi citirea lucrărilor împreună cu toți membrii departamentului, calificând-o ca fiind necorespunzătoare;
- jignirea în mod constat și exprimarea feed-back-ului negativ în mod necorespunzător – de exemplu, „nu ești bun de nimic”, „ești incopetent”, „te ținem de pomană” etc;
- alocarea sistematică a unor sarcini imposibil de realizat în orizontul de timp pus la dispoziție;
- contactarea salariatului în mod constant în afara orelor de program sau în timpul concediului;
- lipsirea salariatului de informații cheie necesare realizării sarcinilor, urmate de sancționarea acestuia;
- refuzul constant de a acorda concediu de odihnă etc.
Salariatul care se consideră victimă a hărțuirii la locul de muncă ar trebui să abordeze inițial canalele interne urmând ca în situația în care angajatorul ignoră reclamațiile sau dă o soluție considerată greșită de către salariat, acesta să se adreseze instituțiilor competente sau instanțelor de judecată.
Așadar, și în cazul hărțuirii morale la locul de muncă, la fel ca în cazul celorlalte conflicte de muncă, problema ar trebui rezolvată în prima fază intern. Abia după aceea, dacă angajatul și angajatorul nu ajung la un consens, se poate apela la instanțele de judecată.
Avocat Alina Szilaghi
Avocat Alina Szilaghi vă poate acorda sprijin în următoarele:
- Consultații juridice
- Asistență juridică și reprezentarea în fața băncilor și IFN-urilor;
- Redactare notificare dare în plată;
Dacă doriți inițierea unor demersuri în acest sens, ne puteți contacta:
TELEFON (+4) 0746 652 986 sau email: alina@szilaghi.com
