În acest an s-au efectuat modificări în relațiile de muncă, iar angajatorii trebuie să știe despre ele în 2020 dacă nu vor să fie luați prin surprindere. În principal, vorbim de modificări ale salariului minim, taxele salariale, ieșirea la pensie sau evaluarea funcționarilor publici.
1. Stabilirea a trei salarii minime în România. Începând cu 2019, în România s-au implementat salarii minime diferențiate, iar angajatorii trebuie să respecte nu mai puțin de trei salarii minime diferite. În afară de salariul minim brut pe țară, au apărut salariul minim brut diferențiat pentru studii superioare și salariul minim brut diferențiat pentru domeniul construcțiilor. Deși s-au adus modificări la valoarea salariului minim brut pe țară, salariile minime diferențiate vor fi păstrate mai departe și în 2020.
2. Facilități fiscale în domeniul construcțiilor. S-a stabilit ca pentru perioada 2019 – 2028, angajatorii din domeniul construcțiilor care îndeplinesc anumite condiții să poată beneficia de a numite facilități fiscale (plătesc la stat taxe reduse pentru salariați). Aceste condiții au cunoscut unele ajustări în cursul anului, dar se vor păstra și în cursul anului 2020.
3. Modificări cu pensionarea salariaților. Din 2021, doar perioadele pentru care s-a plătit contribuția la pensii vor mai fi considerate vechime în muncă, iar în cazul anumitor salariați, contribuția la pensii trebuie virată deja integral la sistemul pensiilor publice. De asemenea, salariatele pot continua să muncească, la cerere, până la 65 de ani și se pot pensiona mai rapid, din 2021, dacă au mulți copii. Printr-o propunere legislativă care așteaptă promulgarea, administratorii societăților comerciale pot să acorde salariaților pensii suplimentare ocupaționale.
4. Concediu de odihnă suplimentar pentru mame. În 2019, autoritățile au introdus o extindere de concediu de odihnă pe care o pot cere persoanele care, pentru a concepe un copil, sunt nevoite să apeleze la fertilizarea in vitro. Acestea pot cere trei zile libere în plus la concediul anual de odihnă.
5. Decizii majore ale Curților privind relațiile de muncă. Potrivit Înaltei Curți de Casație și Justiție, angajatorii n-au voie să stabilească anticipat un prejudiciu printr-o clauză în contractul de muncă (interzicerea așa-zisei „clauze penale”). Apoi, mai avem și o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului ce stabilește că discuțiile online ale salariaților pot fi folosite în cercetarea disciplinară, în vederea concedierii.
6. Schimbări pentru bugetarilor. Autoritățile au stabilit ca liberele suplimentare ale bugetarilor să fie anunțate anual în ianuarie, 2020 urmând să fie primul an în care se aplică regula. Concret, vorbim de acele „punți” între liberele legale și weekend pe care Guvernul le dă, de obicei, punctual. Din 2020 acestea vor fi stabilite în avans, pentru ca angajatorii din mediul privat să știe ce schimbări pot apărea în relația cu funcționarii statului (amânarea depunerii declarațiilor fiscale etc.). De asemenea, de anul viitor mai trebuie reținut că activitatea bugetarilor va fi evaluată după reguli noi.
7. Modificări la folosirea zilierilor. S-a introdus obligația de a încheia contracte de muncă cu zilierii care sunt folosiți peste 25 de zile calendaristice, extinderea domeniilor de activitate în care pot fi angajați lucrătorii sezonieri sau plata obligatorie a contribuției la pensii pentru aceștia.
8. Epuizarea prin muncă este recunoscută oficial ca boală. Pe 25 mai 2019, la cea mai recentă adunare mondială a sănătății din Geneva, OMS a adoptat o nouă versiune a clasificării internaționale a bolilor. În această nouă versiune, care se va aplica din ianuarie 2022, epuizarea prin muncă, adică burnout-ul, este recunoscută oficial ca boală.