Pe baza unui chestionar care trebuie completat până în iunie 2021, fiscul va stabili rezidența fiscală pentru persoanele juridice străine care au stabiit conducerea efectivă în România.
Această nouă regulă a fost introdusă prin Legea nr. 296/2020, care a apărut în Monitorul Oficial în 21 decembrie și ale cărei prevederi referitoare la stabilirea rezidenței fiscale se aplică, teoretic, de la 1 ianuarie 2021. Practic, Fiscul nu a oficializat modelul chestionarului, deci firmele mai trebuie să aștepte până să îl depună.
De la momentul când acel lucru va fi posibil, companiile vizate vor avea timp, până în 30 iunie 2021, să depună formularul pentru stabilirea rezidenței fiscale în România.
În același timp, chestionarul va trebui să fie trimis alături de o serie de alte documente. Mai exact, potrivit Legii nr. 296/2020, e vorba de:
- copia legalizată a deciziei/hotărârii acționarilor/asociaților/fondatorilor/membrilor consiliului de administrație/directorilor executivi ai persoanei juridice străine cu privire la stabilirea locului conducerii efective în România, care să fie însoțită de o traducere autorizată;
- copia legalizată a actului constitutiv actualizat al persoanei juridice străine, care să fie însoțită de traducerea autorizată;
- copia legalizată a extrasului de la Registrul Comerțului sau organismului similar din statul străin în care este înregistrată persoana juridică străină; aici trebuie să apară detalii despre acționariat și despre aportul acestuia în capitalul persoanei juridice străine; orice modificări ulterioare se vor comunica organului fiscal central competent în termen de 45 de zile calendaristice de la data producerii lor;
- copia documentului sau actului privind utilizarea spațiului din România unde se va exercita efectiv conducerea persoanei juridice străine și
- copia legalizată însoțită de traducerea autorizată a contractelor încheiate cu directorii executivi/membrii consiliului de administrație ai persoanei juridice străine având locul conducerii efective în România.
Astfel, modalitatea de stabilire a rezidenței fiscale are la bază luarea în considerare a locului conducerii efective.
O altă prevedere introdusă prin Legea nr. 296/2020 este că, dacă o firmă străină va fi considerată rezidentă atât în România, cât şi într-un stat semnatar al unei convenţii de evitare a dublei impuneri la care România este parte, rezidenţa acestei persoane se va stabili potrivit normelor convenției de evitare a dublei impuneri. Prevederea nu va aduce, în mod particular, ceva nou, ci doar clarifică importanța și statutul convențiilor de evitare a dublei impuneri.
Ce vor trebui să facă firmele străine, odată ce se va stabili rezidența lor fiscală în România
Legea nr. 296/2020 prevede că, odată ce va fi stabilită rezidența fiscală a firmelor străine în România, ele vor avea o serie de obligații, în special de înregistrare. Mai exact, obligațiile vor fi:
- de înregistrare la organul fiscal central competent, potrivit declarației de înregistrare fiscală/declarației de mențiuni/declarației de radiere pentru persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România, în termen de 30 zile de la data la care firma în cauză a fost notificată că este persoană rezidentă în România;
- de păstrare a proceselor-verbale ale ședințelor de consiliu și ale adunărilor acționarilor/asociaților;
- de conducere și păstrare în România a evidenței contabile, respectiv de întocmire a situațiilor financiare conform legislației contabile din România;
- de înregistrare ca plătitor de impozit pe profit;
- de menținere a rezidenței în România pe o perioadă de cel puțin un an fiscal.
În cazul în care firmele străine cu privire la care este stabilit faptul că au rezidență fiscală în România nu se înregistrează fiscal, le va fi alocat, automat, de către Fisc, un loc al conducerii efective.
O altă modificare importantă e interdicția pentru firme străine de a profita de posibilitatea de a-și stabili rezidența fiscală în România, pentru a obține reduceri ale impozitelor ce trebuie plătite într-un stat străin. De asemenea, este interzisă folosirea aranjamentelor fiscale pentru stabilirea rezidenței fiscale în România pentru ca firma străină să plătească un impozit mai scăzut decât ar fi fost cazul în alt stat sau pentru a evita, în mod complet, plata impozitului în altă țară.
