Criptomoneda reprezintă o monedă nebancară dezvoltată și actualizată din 2009, gestionată de o rețea de calculatoare, și nu de o companie, reprezentând o formă de plată alternativă, bani digitali, ce se regăsesc doar în mediul online, iar activitatea de tranzacționare a acestora nu este reglementată în legislația din România.
Prima monedă digitală este Bitcoin (BTC) ce deține cea mai mare tehnologie de blockchain cu valoare de peste jumătate din valoarea estimată a pieței de criptomonede, câștigând teren în mediul de afaceri, fiind acceptat de dezvoltatori și utilizatori.
Bitcoin este un tip de monedă electronică digitală, obținută în baza unui algoritm special, prin intermediul unui program informatic, cu ajutorul unei pagini web. Totuși, trebuie reținut că această monedă virtuală nu este agreată de către bănci sau guverne deoarece valoarea acestei monede se determină subiectiv, în funcție de încrederea cumpărătorilor în această monedă.
Bitcoin poate fi schimbată online cu devize oficiale (euro, dolar, yen sau altele) sau utilizată pentru diverse tranzacții.
Monedele virtuale sunt stocate într-un portofel virtual (asemeni unui cont bancar), care poate fi păstrat în cloud sau offline, pe un calculator ce permite stocarea, primirea și trimiterea de criptomonede către alte conturi.
Fiecare tranzacție este înregistrată într-un blockchain, care este disponibil public pentru toți deținătorii de astfel de monede și este alcătuit din informații digitale despre tranzacții și participanții în aceste tranzacții.
Criptomonedele în România
Bitcoin România reprezintă cea mai mare platformă de tranzacționare din România şi Europa de Est și funcționează din 2014, de la amplasarea primului ATM pentru criptomonede din Europa continentală. Compania deține platforme online de tranzacționare atât pentru România, cât şi pentru piața internaţională, o rețea proprie de ATM-uri, parteneriate cu instituții financiare din toată ţara şi oferă posibilitatea de a achiziționa criptomonede cu cardul de credit.
Într-un comunicat al BNR se menționează că „Pe fondul lipsei reglementărilor şi a lipsei supravegherii schemelor de monede virtuale, la nivel global, precum şi a diversificării acestora, s-au amplificat riscurile financiare şi reputaţionale la nivelul deţinătorilor”.
În 2015, Banca Națională a României a publicat un Comunicat referitor la schemele de monedă virtuală prin care aduce precizări cu privire la riscurile asociate acestora și atrage atenția că moneda virtuală nu este monedă națională și nici valută, iar acceptarea acesteia la plată nu este obligatorie din punct de vedere legal.
Totodată, moneda virtuala nu reprezintă o formă de monedă electronică, în înțelesul Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică.
Conform art. 4 alin. (1) lit. f) din acest act normativ, moneda electronică, are următoarea semnificație: „valoare monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică.”
Criptomonedele și impozitele datorate de persoanele fizice
Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea OUG nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare introduce începând cu data de 20 ianuarie 2019, impozitul pentru veniturile din transferurile de monedă virtuală, pentru persoanele fizice.
Articolul 114 alineatul (2) din Codul fiscal, se introduce litera m), cu aplicare începând cu impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2019 : m) venituri din transferul de monedă virtuală. Profitul obținut din monedele virtuale ( Bitcoin, Ethereum, Ripple, Stellar Lumens sau altele ) se definește ca „diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile aferente tranzacției.”
În principal, se clarifică faptul că profitul obținut din Bitcoin și monede virtuale se va impozita cu 10% cu excepția cazului în care profitul anual obținut din criptomonede este sub 600 lei, așa cum este prevăzut la art 116, alin (2), lit c) „câștigului din transferul de monedă virtuală în cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. m), determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei”.
Veniturile și profitul din vânzare sau cumpărare Bitcoin și/sau criptomonede sau minare de criptomonede care se realizează pe perioada anului 2019 vor fi raportate pentru impozitare în anul 2020, până în data de 15 martie (conform art 116. Alin 1 din Codul fiscal).
Tranzacția cu monede virtuale se va contabiliza în lei, la suma înscrisă pe documentele ce atestă efectuarea tranzacției sau prin conversia valutei la cursul comunicat de BNR valabil în ziua respectivă.
Criptomonedele și regimul de impozitare pentru firme
Societățile plătitoare de impozit pe profit, care tranzacționează criptomonede, vor calcula impozit pe profit asupra rezultatului fiscal.
Societățile care desfășoară activități de creare a criptomodenelor trebuie să fie autorizate de Ministerul Finantelor Publice, conform ultimelor reglementări din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
În ceea ce privește impozitul pe venit nerezidenți, nu există prevedere de sine stătătoare și atunci trebuie avute în vedere trimiterile la Codul Fiscal – Titlul 2 (Impozitul pe Profit) sau la Titlul 4 (Impozit pe Venit), după caz.
Cum reglementările contabile nu prevăd nimic despre moneda virtuală, atunci nu sunt implicații fiscale din perspectiva impozitului pe venit al nerezidenților – persoane juridice și rămân implicațiile doar la nivelul persoanei fizice nerezidente.
Criptomonedele și TVA
Din punct de vedere al TVA, operațiunile care constau în schimbul de schimbul monedei virtuale cu monede convenționale constituie prestări de servicii, în sensul articolului 271 alin. (1) din din Codul Fiscal.
Aceste prestări de servicii de schimb, efectuate cu plată, reprezintă operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, fără drept de deducere, având în vedere prevederile art. 292 alin. 2 lit. a) pct. 4 din Codul Fiscal, coroborat cu art. 268 alin. 9 lit. c) din Codul Fiscal.
Această abordare fiscală are la bază și argumentația de la punctele 49 – 53 din Hotărârea CJUE în cauza C‑264/14, opozabilă autorităților fiscale romane, în baza art. 11 alin. 11 din Codul Fiscal. Printre altele, Curtea de Justiție a explicat că „operațiunile privind monede netradiționale, cu alte cuvinte alte monede decât cele care sunt mijloace legale de plată într-unul sau mai multe state, în măsura în care aceste monede au fost acceptate de părțile la o tranzacție ca un mijloc de plată alternativ mijloacelor legale de plată și nu au o altă finalitate decât aceea de mijloc de plată, constituie operațiuni financiare”.
