Tot mai multe persoane au început să efectueze tranzacții cu criptomonede. Deși tratamentul fiscal al veniturilor din criptomonede este reglementat legal, apare totuși problema cu momentul la care apar obligațiile fiscale ăn cazul criptomonedelor.
Conform unor estimări recente, realizate de o platformă de tranzacționare, numărul utilizatorilor de criptomonede a crescut cu peste zece milioane, la nivel global, în perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021. Și în România comunitatea utilizatorilor de criptomonede este în plină expansiune, astfel că apar tot mai des întrebări cu privire la obligațiile de declarare și de impozitare a veniturilor obținute din tranzacții cu monede virtuale.
Codul fiscal prevede în mod expres obligativitatea declarării veniturilor obținute din orice sursă și plata impozitelor prevăzute de legislația în vigoare de orice contribuabil, cu excepția categoriilor prevăzute expres. În caz contrar, se aplică sancțiunile impuse de lege, respectiv penalități și dobânzi de întârziere stabilite de autoritățile competente.
Există totuși neclarități despre momentul la care apar obligațiile fiscale ale persoanelor care au câștiguri din criptomonede. Teoretic, obligațiile fiscale apar la momentul în care criptomonedele sunt transformate în lei sau în valută (fiat). Totuși, acest moment ar putea să fie ulterior transformării, dacă fondurile sunt transferate într-un cont bancar – totul depinde de platforma în care se obțin criptomonede. Cât timp criptomonedele sunt păstrate în format electronic, proprietarul nu are nici o obligație fiscală (teoretic, la fel e și dacă transformarea se face doar în platforma în care s-au obținut câștigurile, unde nu există posibilitatea de a achiziționa bunuri sau servicii).
„În principiu, momentul ar trebui să coincidă cu cel la care are loc conversia din criptomonedă în monede convenționale (fiat). Totuși, acest aspect este îngreunat de complexitatea platformelor de tranzacționare, care pun la dispoziția utilizatorilor atât portofele electronice în care pot stoca unități de criptomonedă, cât și portofele electronice pentru stocarea de monedă convențională. Astfel, tranzacțiile care presupun conversia de monedă virtuală în monede convenționale sunt, de regulă, reflectate inițial în platformă, fondurile (exprimate în monedă convențională) putând fi apoi transferate în conturile bancare personale.”
Astfel, conversia din cripto în fiat fără a se transfera din platformă în conturile bancare nu oferă un beneficiu real, tangibil, beneficiarului. În concluzie, simpla conversie operată în cadrul platformei nu implică impozitarea veniturilor. Plata obligațiilor fsicale intervin abia după ce fondurile sunt transferate din platformă în conturile bancare ale persoanei.
Totuși, trebuie avute în vedere și particularitățile fiecărei platforme. Technologia folosită în cazul unei conversii din criptomonedă în fiat este complexă și momentul în care beneficiarul trece de la virtual la real nu este întotdeauna vizibil. Dacă în spatele portofelului pentru fiat pus la dispoziția utilizatorilor stă un cont bancar, iar fiecare conversie este reflectată în cadrul acestui cont bancar, o astfel de acțiune aduce fondurile în sfera reglementată și vizibilă pentru autoritățile fiscale. Prin urmare, autoritățile pot considera că în acest caz chiar și simpla conversie și reflectare a fondurilor în cadrul platformei în monedă convențională constituie un moment la care veniturile devin impozabile.
De asemenea, trebuie considerat și momentul îm care criptomonedele sunt folosite pentru a cumpăra bunuri și servicii. Din acest moment intervin și obligații fiscale, tocmai pentru că posesorul capătă efectiv beneficii de pe urma câștigurilor sale. În astfel de situații, nu mai putem vorbi despre o lipsă a tangibilității unui beneficiu.
Care sunt obligațiile fiscale pentru cripto?
În primul rând, avem declararea personală a câștigurilor, prin intermediul declarației unice. Aceasta se face până la data de 25 mai. Se vor declara atât câștigurile aferente anului anterior, cât și câștigurile estimate în anul curent.
În al doilea rând, pentru aceste câștiguri se datorează impozit pe venit în cotă de 10% și, dacă se depășește un plafon de 12 salarii minime brute, contribuția la sănătate în cotă de 10%.
Pentru contribuabilii cu rezidența fiscală în România, obligația de a declara veniturile din criptomonede prin declarația unică există indiferent dacă acestea sunt obținute din România sau din străinătate.
Câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală sunt supuse impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate, dar nu și contribuției de asigurări sociale.
În ceea ce privește impozitul pe venit, cota de 10% se aplică asupra câștigului obținut din transferul de monedă virtuală, și nu asupra venitului brut. Prin urmare, pentru a stabili baza de impunere, din prețul de vânzare a monedelor virtuale se poate deduce prețul de achiziție a acestora. În plus, pot fi deduse și costurile directe aferente tranzacțiilor.
Totuși, avem o precizare importantă la impozitul pe venit – pentru veniturile obținute din România, trebuie introdus direct câștigul realizat în declarația unică (deducerile se fac în avans), dar, pentru veniturile obținute din străinătate, deducerile trebuie reflectate și ele în declarație (adică se introduc venitul brut și cheltuielile/sumele deductibile).
Contribuția la sănătate, pentru anul 2020 este datorată numai dacă totalul veniturilor realizate este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară (pentru 2020, plafonul este de 26.760 de lei). Cota de 10% se aplică la acest plafon, astfel că, anul acesta, suma datorată în contul contribuției de sănătate este de 2.676 de lei, indiferent de nivelul câștigurilor.
