Prin Ordonanța Guvernului 5/2020, s-a introdus obligațivitatea raportării la ANAF de către companii a tuturor aranjamentelor fiscale transfrontaliere de pe urma cărora au un profit. Actul normativ este o transpunere a unei directove europene și a apărut pentru elimina practicile fiscale care permit companiilor să evite plata taxelor și impozitelor sau să obțină reduceri ale acestora. Această obligativitate a fost introdusă începând cu 1 ianuarie 2021, iar termenul de raportare este de 30 de zile.
În categoria celor obligați să raporteze aceste aranjamente transfrontaliere sunt persoanele și comăaniile care sfătuiesc firmele, adică avocații, notarii, contabilii sau consultanții fiscali (ca intermediari).
Cum știu unde să raportez aranjamentul fiscal transfrontalier?
„Pentru ca un aranjament transfrontalier să fie raportat către ANAF, este nevoie ca cel puțin unul dintre participanți, fie el contribuabil relevant sau intermediar, să fie rezident fiscal român. Dacă există mai mulți intermediari/contribuabili relevanți, unul dintre ei va trebui să raporteze către ANAF aranjamentul în cauză, ceilalți intermediari/contribuabili relevanți fiind exonerați de la obligația de raportare”.
Potrivit OG 5/2020, pentru intermediar, optimizarea fiscală se va raporta autorităților competente din statul care ocupă primul loc în lista următoare:
- statul în care intermediarul își are rezidența fiscală;
- statul în care intermediarul are un sediu permanent prin intermediul căruia sunt furnizate serviciile legate de aranjamentul în cauză;
- statul în care intermediarul este constituit sau de a cărui legislație este reglementat;
- statul în care intermediarul este înregistrat într-o asociație profesională în legătură cu servicii de natură juridică, fiscală sau de consultanță.
Astfel, așa cum se prevede în ordonanță, intermediarul este scutit de raportarea unui aranjament în România dacă deține și prezintă celor de la ANAF „dovezi concludente din care reiese că aceleași informații au fost raportate autorității competente într-un alt stat membru”.
Prin același act normativ, pentru companii, aranjamentul este raportat numai autorităților competente din statul membru care ocupă primul loc în lista următoare:
- statul în care contribuabilul își are rezidența fiscală;
- statul în care contribuabilul are un sediu permanent care beneficiază de aranjamentul în cauză;
- statul în care contribuabilul obține venituri sau generează profituri, deși nu își are rezidența fiscală și nici nu are un sediu permanent într-un stat membru;
- statul în care contribuabilul desfășoară o activitate, deși nu își are rezidența fiscală și nici nu are un sediu permanent într-un stat membru.
La fel ca în cazul intermediarilor, companiile scapă de obligația de a raporta dacă prezintă Fiscului dovezi concludente din care să rezulte că obligația de raportare a fost îndeplinită într-un alt stat membru.
„Pentru o raportare corectă, este recomandabil ca la nivelul contribuabilului să existe o procedură internă pentru identificarea aranjamentelor transfrontaliere raportabile. Aceasta ar fi indicat să includă aspecte precum identificarea rolurilor și acțiunilor-cheie în îndeplinirea obligațiilor de raportare și pașii care trebuie urmați pentru a identifica aranjamentele raportabile sau pentru a respecta obligațiile de raportare aferente.
Deși nu se instituie o obligație, chiar și ghidul de aplicare [pus la dispoziție de ANAF] menționează că este de așteptat ca la nivelul contribuabililor relevanți să existe o procedură internă, pentru a le putea demonstra autorităților fiscale abordarea proactivă pe care au avut-o și că au fost luate toate măsurile rezonabile și necesare pentru a stabili dacă există aranjamente transfrontaliere raportabile. Procedura documentează, de asemenea, raționamentul obiectiv în baza căruia aranjamentele transfrontaliere au fost sau nu raportate”.
Firmele au obligația de a raporta aranjamentul transfrontalier în situația în care nu au folosit un intermediar, sau dacă acesta nu a raportat dintr-un motiv sau altul. Ideea de bază este ca societățile să intervină chiar dacă obligația de raportare este la intermediari, pentru a se asigura că informațiile trimise la ANAF sunt adecvate.
Avocat Alina Szilaghi
Avocat Alina Szilaghi vă poate acorda sprijin în următoarele:
- Consultații juridice
- Asistență juridică și reprezentarea în fața băncilor și IFN-urilor;
- Redactare notificare dare în plată;
Dacă doriți inițierea unor demersuri în acest sens, ne puteți contacta:
TELEFON (+4) 0746 652 986 sau email: alina@szilaghi.com
