Tăgadă paternitate

Pe parcursul căsniciei, toți copiii născuți de către soție sunt presupuși a fi copiii soțului. Această prezumție juridică se aplică și dacă soții sunt despărțiți în fapt, dar sunt încă căsătoriți și chiar și dacă există un proces de divorț pe rolul instanțelor care încă nu s-a finalizat.

În anumite situații, însă, aceasta presupunere ar putea fi neconformă cu realitatea, în sensul că alt bărbat decât soțul mamei este adevăratul tată biologic al copiilor.

De regulă, cel interesat să corecteze presupunerea greșită este fie soțul mamei, fie mama sau chiar copilul însăși. Procedura la care aceștia trebuie să apeleze se numește tăgadă paternitate și se soluționează în instanța de judecată.

Particularitatea acestei proceduri constă în dificultatea de a dovedi în instanță faptul că soțul mamei nu este tatăl copilului. Deși acest aspect pare destul de ușor la prima vedere, în practica cazurilor de tăgadă paternitate instanța de judecată cere dovezi solide cu privire la stabilirea legăturii biologice între copil și tatăl său. În plus, în majoritatea cazurilor, una din părțile implicate are interes în respingerea acțiunii și menținerea prezumției legale, ceea ce face dificilă sau chiar imposibilă administrarea unor probe științifice precise, cum este expertiza ADN.

De exemplu, atunci când presupusul tată – soțul mamei – solicită să se constate că nu el este tatăl biologic al copilului soției sale, mama poate avea interesul să se opună astfel încât copilul său să fie juridic legat de soțul său.

Și în cealaltă situație, în care mama pornește acțiunea de tăgadă paternitate și susține că soțul său nu este tatăl biologic al copilului, acesta din urmă, din rațiuni de ordin social sau pentru că s-a atașat emoțional de copil, are interes în menținerea prezumției.

Cazurile de tăgadă paternitate sunt din ce în ce mai des întâlnite, iar colaboratorii Avocat Cluj Napoca au o practica extinsă în acest domeniu. În mod special, avem experiență și cunoștințe deosebite în legătură cu cazurile dificile în care mama sau tatăl presupus se opun stabilirii adevărului.