Miercuri, 21 octombrie, Senatul a adoptat proiectul de lege care va permite achiziționarea serviciilor avocaților atât de către autoritățile și instituțiile publice, cât și de către companiile de stat. La acest moment, aceste entități nu pot să recurgă la avocați pentru obținerea, contra cost, de servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare.
Astfel, conform proiectului de lege, interdicția pentru autoritățile și instituțiile publice de a achiziționa serviciile avocaților va fi înlăturată. Regula s-ar aplica inclusiv în cazul companiilor în care statul este implicat financiar.
În esență, s-ar abroga prevederea din Ordonanța de urgență 26/2012, care a instituit interdicția: „Autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare”.
În contextul acestei interdicții, serviciile de specialitate juridică, în beneficiul unor astfel de entități, sunt prestate de personalul propriu, adică de consilieri juridici. Dacă acest lucru s-ar schimba, s-ar ajunge în situația în care juriștii angajați în asemenea autorități sau companii cu capital de stat ar concura cu avocații pentru prestarea de servicii juridice. Bineînțeles, pe termen lung, acest lucru ar putea avea un impact și asupra oportunităților de angajare pe posturile juridice de la stat.
Astfel, proiectul a generat controverse. Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) susține măsura, argumentând că prevederea din OUG 26/2012 ce ar urma să fie abrogată este neconstituțională, afectând dreptul la apărare al instituțiilor publice sau al firmelor cu capital de stat. Practic, conform UNBR, este îngrădit dreptul instituțiilor publice sau al companiilor cu capital de stat la un avocat.
În plus, UNBR a mai făcut referire la complexitatea unor cauze în care sunt implicate entitățile vizate de potențiala schimbare, făcând referire la faptul că asemenea proceduri implică și necesitatea unor echipe complexe de specialiști. În acest context, s-a mai menționat că avocații doar ar colabora cu consilierii juridici din instituțiile publice și din companiile controlate de stat, iar măsura n-ar fi un atac asupra celor din urmă.
Pe de altă parte, consilierii juridici, prin Ordinul Consilierilor Juridici din România (OCJR), nu sunt de acord cu schimbarea propusă. Aceștia, însă, vin cu argumente ce țin mai degrabă de oportunitatea măsurii, nu cu argumente de ordin juridic. În primul rând, OCJR susține că motivul pentru care s-a dispus măsura în 2012 (gestionarea banului public) este valabil în continuare – cheltuielile publice trebuie gestionate cu precauție, mai ales în perioada pandemiei.
În plus, OCJR a făcut referire și la excepțiile din OUG 26/2012, care permit angajarea de servicii avocațiale, în situații justificate. Acest lucru s-ar putea să includă situațiile complexe la care UNBR a făcut referire mai sus.
Alte argumente au ținut de felul cum e gestionată situația care, conform expunerii de motive atașate proiectului, ar justifica posibilitatea de externalizare a serviciilor juridice: lipsa de personal specializat sau numărul redus al consilierilor juridici specializați, care să facă față problemelor juridice cu care se confruntă autoritățile/companiile cu capital de stat. Cei din OCJR au susținut, în acest context, că soluția ar fi angajarea unor consilieri juridici specializați, cu salarizarea potrivită a acestora.
